Ceasuri de colectie

Banner
Banner

Ceasul mecanic

Banner

Horlogerie-suisse

Banner
PDF Print E-mail
Repararea sau restaurarea unui ceasornic include toate operaţiile tehnice necesare
pentru revenirea la starea iniţială de funcţionare a ceasului la momentul producerii sale
 sau cât mai aproape de acesta stare, încât să se asigure o funcţionare corectă,  pe o durată
cât mai lungă, evident cu condiţia folosirii sale conform prevederilor producătorului.
Problemele cele mai frecvente care pot afecta  buna funcţionare a unui ceas sunt: 
- degradarea uleiului şi acumularea de murdărie.
- coroziunea unor piese.
- uzura unor piese.
- îndoirea şi/sau ruperea unor piese.
Degradarea uleiului este cea mai frecventă problema, apare după câţiva ani de folosire
a ceasului chiar dacă ceasul a fost folosit corect sau deloc.  Uleiurile de ceas sunt uleiuri
speciale cu parametri fizico-chimici de înaltă calitate, dar funcţionând într-un asamblu mecanic,
după 3 – 5 ani apare inevitabil degradarea şi se impune curăţarea şi ungerea.  În situaţiile
când ceasul este folosit într-un mediu cu atmosferă agresivă, cu umiditate şi aciditate mai
ridicate, durata de degradare a uleiului se scurtează mult, până la  2 – 3 ani. 
 

Coroziunea poate apare pe fondul folosirii îndelungate a ceasului fără curăţarea şi ungerea

periodică. Atmosfera umedă şi/sau acidă favorizează apariţia corozoiunii la unele piese sau la

cadran. Slăbiră garniturilor de etanşare, condensul, transpiraţia intensă pot favoriza apariţia

punctelor de coroziune, mai ales în zona mecanismului remontoar. Evident, imersiunea

ceasului în apă sau alte lichide, fără o etanşare de calitate sau cu etanşeitatea slăbită, accelerează

mult fenomenul de coroziune. Coroziunea poate fi prezentă atât la exterior, la carcasă dar şi în

interior, la piesele mecanismului.

 

 

Uzura apare mai curând la ceasurile vechi fără rubine, sau la cele de slabă calitate. Poate fi uzura

lagărelor metalice – găuri simple sau bucşe, uzura dinţilor roţilor, sau uzura punctuală la unele

piese delicate cum ar fi lancea ancorei sau fusurile balansierului. De reţinut că uzura este

favorizată de uleiul vechi care se amesteca şi microparticolele de praf, formând o pastă abrazivă.

La ceasurile moderne această problemă este diminuată prin calitatea înaltă a materialelor folosite:

oteluri înalt aliate şi tratate termic, lagăre din rubin sintetic, finisarea superioară a pieselor în

zonele de contact dar şi proiectarea asistată de calculator care asigură optimizarea parametrilor

tehnici de funcţionare a mecanismului.

 

 

Îndoirea şi/sau ruperea unor piese apare de obicei ca efect a unor şocuri mecanice, lovire

sau cădere pe suprafeţe dure. Mai rar, cauza poate fi o manevră greşită în mecanism efectuată

de o persoană nepregătită pentru aceasta; exemplu: deformarea sau ruperea spiralei

balansierului cu ocazia reglajului avansului. O altă cauză ce duce la ruperea unor piese este

fenomenul de oboseală a materialului. De obicei apare la arcul motor care este piesa cea mai

solicitată din ceas, după un timp îndelungat de funcţionare (zeci de ani), datorită microfisurilor

din structură cristalină a oţelului se poate produce ruperea spontană.

 

 

 

Problemele prezentate pot apare uneori şi împreună, afectând grav ceasornicul şi

necesitând un set complex de operaţii ce poate include şi înlocuirea uneia sau mai

multor piese. În aceste cazuri, repararea intră în categoria de restaurare a ceasului.
Edited: Vaisler Aurel; 12.11.2013

 
PDF Print E-mail

                                        Mecanism 12 ore – 24 ore

 

     Dacă ceasurile care au cadranul marcat cu 12 ore sunt cele mai răspândite şi

cunoscute, există şi ceasuri cu cadran de 24 de ore, destinate unor situaţii speciale

cum ar fi viaţa în bazele din zonele polare, unde noaptea durează 6 luni si este greu

de apreciat dacă ceasul arată o oră a.m. sau p.m.

     Acest gen de ceasuri sunt proiectate şi construite din fabrică în acest scop.

Modificarea se află la mecanismul arătătoarelor, mai précis la raportul de transmitere

al roţilor de sub cadran. Acest raport de transmitere se calculează după formula:

 

 

                                                                          
                                              

 unde: ZRsch este numărul de dinţi al roţii schimbătoare; ZRor este numărul de

dinţi al roţii orare; ZPmcent este numărul de dinţi al pinionului minutar central;

ZPRsch este numărul de dinţi al pinionului roţii schimbătoare.

      Pentru exemplificare  prezentăm un mecanism Raketa 2623.H. cu cadran de

24 de ore versus Raketa 2609.HA cu cadran de 12 ore.

       Pinionul minutar central (Pmcent) pe care este fixat arătătorul minutar este

identic la ambele tipuri, are 12 dinţi şi efectuează, evident, o rotaţie completă în

decurs de o oră.

Roata orară (Ror) pe al cărei ax tubular este fixat arătătorul orar, trebuie să execute

o rotaţie completă în 24 ore şi nu în 12. De aceea are un diametru şi un număr de

dinţi mai mare; la fel şi roata schimbătoare(Rsch). Implicit sunt modificări şi la distanţele

între axele roţilor, cât şi la placa acoperitoare a mecanismului.

 

 

Read more...
 
PDF Print E-mail

 

 

 

                                          Curăţarea ceasurilor

 

 

 

     Este una din cele mai frecvente şi importante operaţii necesare pentru întreţinerea ceasornicelor. 

Ceasurile mecanice sunt sisteme de piese în mişcare, ce funcţionează într-un ansamblu precis determinat.

Piesele se afla în contact permanent între ele şi forţele de frecare, deşi au valori mici, acţionează permanent

şi în consecinţă  uleiul, chiar şi cel bun, se degradează în timp.

    De aceea, când se efectuează o dată la câţiva ani sau în caz de necesitate, curăţarea trebuie făcută la un

nivel calitativ maxim.

 

 

Procedura noastră de curăţare este cea prezentată mai jos şi este aplicată riguros, la fiecare ceas:

 

 

  1. Demontarea completă a mecanismului şi introducerea pieselor în neofalina.

         

 

  1. Periajul manual a fiecărei piese, cu neofalina.
Read more...
 
PDF Print E-mail

 

Despre arcul motor  al ceasornicelor  clasice

    De la folosirea prima dată a arcului spiral la ceasornice ca element motor, invenţie atribuită lui Peter Henlein cel care a realizat în 1508-1509 
primele ceasuri mobile - “ouă de Nurenberg”, nu s-a schimbat principial nimic până azi. Arcurile  răsucite în spirală arhimedica sau mai nou în
dubla spirală Cornu ,sunt solicitate la încovoiere, acumulând energia de la coroniţa remontoarului prin încărcare manuală,  sau de la mişcările
rotorului - la mecanismele cu întoarcere automată. Energia acumulată este  restituita prin forţa de torsiune transmisă de casetă arcului la
trenul de roţi dinţate şi ajunge la roata ancorei care împreună cu ancora, întreţin oscilaţiile balansierului.  Acesta, fără aportul de energie s-ar
opri prin amortizarea oscilaţiilor.

 

Arc arhimedic     Arc Cornu

Read more...
 
PDF Print E-mail

 

Funcţionarea unui ceas mecanic cu armare manuala

Schema-bloc  a unui ceas mecanic cu armare manuală

 

 

  

 

 


 

Cele două feţe ale unui ceas mecanic simplu

 

Faţa roţilor

 

Această faţă o puteţi vedea, dacă ceasul Dv. are un capac

cu geam transparent.
Este faţa unde se găsesc principalele mecanisme care fac

un ceas să funcţioneze.

Este compusă din punţi şi platouri, între care se găsesc

arcul, roţile principale, eşapamentul si balansierul.

Read more...
 


© Vaisler-Horology este un brand proprietate a S.C. DOKSYS S.R.L. Toate drepturile rezervate! | < >Joomla 1.5 Templates by vonfio.de